Pasculescu Tei

Pentru a îmbunătăți condițiile de locuire și nivelul de trai al oamenilor muncii, Sfatul Popular al Capitalei a început, din fonduri proprii, în deceniul șase al secolului trecut, un amplu program de construcție de locuințe pentru muncitorii din București.

În anul 1958, SPC coordona procesul de construcție la nu mai puțin de 4000 de apartamente. Printre acestea se numărau și cele 264 de locuințe din cvartalul Păsculescu-Tei care urmau să fie distribuite către cei care se făcuseră remarcați în producție. Pe lângă problema locuirii, proiectul reprezenta și o soluție pentru problemele edilitare și de igienă ale zonei: „Capitala, se pare, a îngrămădit cele mai multe boli și cea mai deasă mizerie în cartierul Tei. Străzi întregi formează un lanț de molime și de neînchipuită mizerie” . Prin sistematizarea zonei se urmărea atât construirea unor locuințe pentru muncitori care să respecte standardele minime ale politicilor de locuire, cât și modernizarea arterelor care străbăteau fosta mahala Tei, prin igienizarea și redimensionarea acestora. , să se construiască un cvartal de locuințe pentru muncitorii care lucrau la fabricile din Capitală. Prin urmare, parcela care era cuprinsă între străzile Doamna Ghica, Lăptari, Grădina Teiului și Păsculescu a fost demolată, iar locuitorii expropriați . În locul locuințelor considerate a fi insalubre, Sfatul Popular al Capitalei își propunea să construiască apartamente care să fie utilate cu cele mai moderne dotări pentru a le asigura muncitorilor un confort sporit. După ce planul a fost întocmit și parcelarea a fost demolată, Secția Tehnică de Investiții și Reparații Capitale în Construcții a construit în decursul a doi ani, între 1958-1959, un nou cvartal de locuințe. „Mari și moderne cvartale de locuințe împodobesc mereu noi și noi orașe de pe întinsul patriei, schimbându-le înfățișarea în orașe ale vremii noastre, orașe socialiste. Bătrânul București- care în trecut a fost ridicat anarhic, fără nici un plan de sistematizare, cu periferii insalubre și mizerie- i se revizuiește și lui alcătuirea și înfățișarea. Floreasca, Giulești, Tei nu mai sunt mahalale cunoscute altădată prin mizeria și sărăcia lor, ci cartiere cu străzi armonios croite și blocuri falnice” .