Boiangiu

18/24

Delimitare

strada Sfânta Maria

Director

N.I. Georgescu

Arhitect

Ioan D. Trajanescu

Perioadă construire

1923-1927

Prezent

Arhivă

Ultima dintre parcelările începute de Societatea Comunală în 1923 și finalizate până în 1927 era parcelarea Boiangiu, situată în primul sector, ocolul al patrulea, în vecinătatea parcelării Zablovschi, proiect al aceluiași Trajanescu.

Context și cronologia avizării

Inițial, în anii 1920, strada se numea Ghiță Boiangiu. Comisia de Nomenclatură a renumit-o în anii 1930 Generalul Magheru, după 1945 a purtat numele „România Muncitoare”, iar după 1989, strada a fost redenumită Sfânta Maria. Planul de parcelare era întocmit de către Fr. Reiss, în ianuarie 1922, și consta în 36 de parcele, construite pe ambele laturi ale străzii Boiangiu. Societatea a primit autorizația pentru construirea primelor locuințe în august 1923403. Acestea erau tipurile B0 și B1, proiectate de către Ioan D. Trajanescu, asemănătoare cu cele din parcelarea Drumul la Tei. Casele erau retrase de la aliniament, aveau doar parter și pivniță și acopereau o suprafață de 67 mp, respectiv 74 mp. În septembrie 1925, Societatea primea autorizație din partea Primăriei și pentru construirea ultimelor trei locuințe din parcelare (pe parcelele 34, 35 și 36), tip M0, semnate de același Trajanescu, constând în parter și pivniță404. Fotografia aeriană din 1927 dovedește că toate locuințele erau construite până la acea dată, dar puține surse istorice indică beneficiarii lor.

Află mai multe despre parcelarea Boiangiu și Societatea de Locuințe Ieftine în cartea Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine București (1908-1948)