CeFeRe_știi București

3/7

Echipă

  • Coordonator Andrei Răzvan Voinea
  • Curator Vera Marin
  • Cercetare Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă-Popescu
  • Grafică & Design Andreea Livia Ivanovici
  • Foto Andrei Mărgulescu
  • Contabilitate Alina Cristina Vlasă
  • Voluntari Mircea Dragomir, Petre Doboș, Ionuț Pătrașcu, Thomas Herrera, Laura Mazîlu

Finanțare

Arcub, prin proiectul Ești_București și Banca Feroviară.

Implementare

2015

Loc de desfășurare

Muzeul Căilor Ferate Române

CeFeRe_știi București

Proiectul și-a propus să pună în valoare identitatea cartierelor ceferiste din București, integrând memoriile colective ale locuitorilor din aceste cartiere cu informațiile istorice, într-o narațiune ce are ca scop readucerea în spațiul public a contribuției pe care ceferiștii au avut-o în formarea identității urbane a Bucureștiului. Apelul la memoria ceferistă este motivat de importanța acestei instituții și a ceferiștilor la dezvoltarea orașului. C.F.R. a reprezentat cel mai mare angajator al perioadei 1910 – 1948. În plus, C.F.R. a avut un impact determinant la modernizarea și dezvoltarea orașului, prin impunerea stilului neo-românesc și construirea de numeroase imobile emblemă ale Capitalei. Proiectul a demarat în două direcții de abordare a valorificării identității acestor cartiere.

Prima etapă a constat în elaborarea de pliante informative pentru locuitorii din cele 5 parcelări proiectate și executate de C.F.R în perioada 1910 – 1948: Grant, Steaua, Steaua II, Pieptănari, Parcelarea Inginerilor. Pliantele au fost distribuite gratuit fiecărei familii din cartier și au conținut informații pentru istoria și identitatea parcelării. Astfel, locuitorii au fost informaţi asupra semnificațiilor culturale ale parcelării în care locuiesc, prin apelul la identitatea lor profesională. Cu cât locuitorii înțeleg mai bine valoarea locuinței și a parcelării în care trăiesc (istorică, arhitecturală, urbanistică), cu atât mai mult apelul la identitatea comună poate contribui în mod semnificativ la menținerea în viitor a acelor caracteristici definitorii ale cartierului. Pliantele au ajutat la eforturile de constituire a unui cadru de dialog pentru ca locuitorii să-și asume interese comune. și am considerat că acest mediu reprezintă cel mai eficient mod de a le ușura grupurilor-țintă accesul la informație.

A doua etapă a acestui proiect a consemnat realizarea expoziției găzduită de Muzeul C.F.R., cuprinzând elemente de identitate urbană ceferistă, adresată atât locuitorilor din parcelare, cât și publicului larg. Expoziția a urmărit două aspecte: unul informativ, constând în expunerea de panouri cuprinzând planurile de parcelare originale și fotografii de epocă pentru localizarea și particularizarea cartierelor ceferiste și o parte interactivă în care locuitorii din parcelări și-au adus contribuția la crearea unei narațiuni colective. Acest aspect a fost valorificat prin realizarea unui panou de povești completat de locuitori, dar și memorii personale pe suport audio/video, prin care locuitorii actuali ai cartierului sau foștii locuitori ceferiști au devenit, la rândul lor, participanți activi la expoziție, iar proiectul a utilizat arta ca mijloc de regenerare a comunităților. Expoziția și-a propus să creeze într-un spațiu cu o pronunțată identitate ceferistă (Muzeul C.F.R.) un dialog între locuitorii cartierelor și mediul academic, curatorii evidențiind în primul rând necesitatea contribuției locuitorilor la crearea unei narațiuni convingătoare asupra propriului trecut, evitând astfel abordarea uni-perspectivistă, academică.

Prin cele două direcții propuse (pliantele informative și expoziția), proiectul a valorificat aportul determinant pe care C.F.R-ul și cartierele muncitorești l-au avut la construirea identității Bucureștiului și a adus în prim-plan și periferia orașului, o zonă relevantă pentru identitatea și istoria locală/comunitară. Locuitorii parcelărilor au fost principalii actori și beneficiari ai acestui proiect.

Află mai multe despre Societatea de Locuințe Ieftine în cartea Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine București (1908-1948)

Uniformitatea parcelării este determinată de materiale de construcții folosite de către Societatea Comunală pentru Locuințe Ieftine-București și de C.F.R. Învelitorile de eternit sau țiglă, gardurile metalice sau de lemn, căsuțele poștale, capacele de canalizare, toate contribuie semnificativ la asigurarea unui ambient unitar. Multe dintre aceste texturi nu au rezistat unui veac de schimbări, însă estetica acestui cartierul a rămas nealterată.


Fotograful Andrei Mărgulescu a surprins frumusețea planului de urbanism și uniformitatea planurilor de parcelare printr-o serie de fotografii care ajută la redarea imaginii de perspectivă. Văzute de sus, parcelările caracterizate prin materiale comune de construcții, străzi perpendiculare și paralele, precum și plantațiile de aliniament contrastează cu țesutul urban din vecinătate.


Vederile distribuite gratuit în cadrul expoziției au subliniat două aspecte, atmosfera trecutului și prezentul. Imaginile trecutului, alese în special din revistele ceferiste contribuie la înțelegerea aspectelor sociale ale vieții ceferiste din urmă cu 100 de ani. Decupajele din Lupta C.F.R., Muncitorul Căilor Ferate și România Muncitoare aduc în prim-plan imagini realiste, departe de recuperările mitice din narațiunile postcomuniste. Imaginile actuale, surprinse de Andrei Mărgulescu subliniază valorile arhitecturale și urbanistice ale parcelărilor, aducând în prim plan detaliul neo-românesc sau ArtDeco de pe cornișe sau uși.


Parcelarea Inginerilor, de pe străzile Pandele Țărușeanu și Constantin Disescu surprinde cel mai bine contrastul dintre intențiile reformatoare ale elitei ceferiste și realizările pentru muncitori. Construită pentru directorii C.F.R. după 1922, parcelarea a fost amplu contestată de sindicaliștii ceferiști datorită gravelor abateri legale. Prin urmare, după 1948, toate casele din parcelare au fost naționalizate. Macheta cu toate casele in parcelare a fost însoțită de o istorie a fiecărei case, fiind dificil de găsit în arhive cine au fost primii proprietari și cum a decurs viața acestora după naționalizare. Subiectul este încă cercetat, rezultatele urmând a fi expuse în expoziția din anul 2021.


Expoziția a avut loc la Muzeul C.F.R., din Calea Griviței. Ulterior acestei expoziții, Muzeul C.F.R. a încheiat un parteneriat cu Facultatea de Istorie, prin care tinerii istorici să poată face practica de vară în acest spațiu, pentru a ajuta la revigorarea bibliotecii Muzeului. În plus, pe 16 februarie 2016, Muzeul C.F.R. și Asociația Română pentru Istorie Socială au organizat un tur ghidat în Atelierele Grivița. Acesta a stat la baza decopertării plăcii comemorative de pe gardurile Atelierelor Grivița, acoperită cu zidărie după 1990.

 


La scurt timp după vernisarea expoziției, am organizat un atelier cu elevii de la Școala Principesa Margareta din Parcelarea Viilor. Elevii au desenat drumul spre școală, menționând elementele urbanistice caracteristice acestui drum și materialele de construcții. Lucrările lor au fost expuse și itinerate odată cu expoziția.


În 2016, expoziția a fost itinerată la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și la Biblioteca Grivița, unde se găsește în prezent.


Proiecte Finalizate

Ai citit CeFeRe_știi București. Citește și