CeFeRe_știi București

Proiectul și-a propus să pună în valoare identitatea cartierelor ceferiste din București, integrând memoriile colective ale locuitorilor din aceste cartiere cu informațiile istorice, într-o narațiune ce are ca scop readucerea în spațiul public a contribuției pe care ceferiștii au avut-o în formarea identității urbane a Bucureștiului. Apelul la memoria ceferistă este motivat de importanța acestei instituții și a ceferiștilor la dezvoltarea orașului. C.F.R. a reprezentat cel mai mare angajator al perioadei 1910 – 1948. În plus, C.F.R. a avut un impact determinant la modernizarea și dezvoltarea orașului, prin impunerea stilului neo-românesc și construirea de numeroase imobile emblemă ale Capitalei. Proiectul a demarat în două direcții de abordare a valorificării identității acestor cartiere.

Prima etapă a constat în elaborarea de pliante informative pentru locuitorii din cele 5 parcelări proiectate și executate de C.F.R în perioada 1910 – 1948: Grant, Steaua, Steaua II, Pieptănari, Parcelarea Inginerilor. Pliantele au fost distribuite gratuit fiecărei familii din cartier și au conținut informații pentru istoria și identitatea parcelării. Astfel, locuitorii au fost informaţi asupra semnificațiilor culturale ale parcelării în care locuiesc, prin apelul la identitatea lor profesională. Cu cât locuitorii înțeleg mai bine valoarea locuinței și a parcelării în care trăiesc (istorică, arhitecturală, urbanistică), cu atât mai mult apelul la identitatea comună poate contribui în mod semnificativ la menținerea în viitor a acelor caracteristici definitorii ale cartierului. Pliantele au ajutat la eforturile de constituire a unui cadru de dialog pentru ca locuitorii să-și asume interese comune. și am considerat că acest mediu reprezintă cel mai eficient mod de a le ușura grupurilor-țintă accesul la informație.

A doua etapă a acestui proiect a consemnat realizarea expoziției găzduită de Muzeul C.F.R., cuprinzând elemente de identitate urbană ceferistă, adresată atât locuitorilor din parcelare, cât și publicului larg. Expoziția a urmărit două aspecte: unul informativ, constând în expunerea de panouri cuprinzând planurile de parcelare originale și fotografii de epocă pentru localizarea și particularizarea cartierelor ceferiste și o parte interactivă în care locuitorii din parcelări și-au adus contribuția la crearea unei narațiuni colective. Acest aspect a fost valorificat prin realizarea unui panou de povești completat de locuitori, dar și memorii personale pe suport audio/video, prin care locuitorii actuali ai cartierului sau foștii locuitori ceferiști au devenit, la rândul lor, participanți activi la expoziție, iar proiectul a utilizat arta ca mijloc de regenerare a comunităților. Expoziția și-a propus să creeze într-un spațiu cu o pronunțată identitate ceferistă (Muzeul C.F.R.) un dialog între locuitorii cartierelor și mediul academic, curatorii evidențiind în primul rând necesitatea contribuției locuitorilor la crearea unei narațiuni convingătoare asupra propriului trecut, evitând astfel abordarea uni-perspectivistă, academică.

Prin cele două direcții propuse (pliantele informative și expoziția), proiectul a valorificat aportul determinant pe care C.F.R-ul și cartierele muncitorești l-au avut la construirea identității Bucureștiului și a adus în prim-plan și periferia orașului, o zonă relevantă pentru identitatea și istoria locală/comunitară. Locuitorii parcelărilor au fost principalii actori și beneficiari ai acestui proiect.