Stadion de Cartier

Proiectul Stadion de Cartier documentează trecutul și prezentul fostelor baze sportive muncitorești ale capitalei.

Totul a început de la o curiozitate personală a lui Andrei Mihail. Fascinat de trecutul fotbalului copilăriei sale, a devenit tot mai interesat de istoria instituțională și socială a facilităților sportive care stăteau la baza marilor rezultate ale fotbalului profesionist din anii ‘90.

În 2018, cu ajutorul unei burse CIES (International Centre for Sports Studies), curiozitățile sale s-au materializat într-o cercetare antropologică și de istorie socială a fostelor baze sportive industriale ale orașului; s-a axat atât pe dezvoltarea lor din anii comunismului, cât și pe decăderea din capitalism. Așa s-a născut, oficial, Stadion de Cartier pagina de Facebook a proiectului care a adunat nenumărate povești, amintiri și a adus laolaltă oamenii care încă poartă în memorie aceste terenuri.

În 2019, echipa Stadion de Cartier s-a îmbogățit cu încă doi membri, Ileana Szasz și Andrei Răzvan Voinea, proiectul fiind adoptat de Asociația Studio Zona. Harta pe care o aveți în față este rodul acestei colaborări și a finanțării primite de la Ordinul Arhitecților din România, prin Timbrul Arhitecturii. Sperăm să o folosim mai departe pentru a strânge și a populariza amintirile și poveștile acestor mici stadioane ale cartierelor Bucureștiului. Totodată, ne dorim ca această cunoaștere istorică să nu se rezume doar la provocarea nostalgiei; ea trebuie să aibă și o aplicabilitate practică înspre dezvoltarea sportului de masă al orașului. Informațiile de aici sunt accesibile oricui, dar ar trebui să fie interesante cu precădere pentru autorități și cei care dezvoltă politicile publice. Astfel, le sugerăm mai jos (doar) câteva direcții pe care ar trebui să le urmeze…

Manifestul Stadion de Cartier

Bucureștiul este un oraș tot mai poluat, cu tot mai puține spații verzi și locuri publice, în care riscurile asupra sănătății publice cresc de la un an la altul. Sportul de masă este doar unul dintre nenumăratele instrumente pe care autoritățile trebuie să le folosească pentru îmbunătățirea calității vieții orașului. În ultimii 30-40 de ani capitale din Europa precum Viena sau Paris au realizat că activitatea fizică de masă este esențială pentru un oraș prietenos cu locuitorii săi și au acționat în acest sens. Bucureștiul trebuie să învețe atât din propriul trecut, cât și din experiența pozitivă a altor orașe.

Astfel, pentru noi, dezvoltarea sustenabilă Bucureștiului trebuie să țină cont și de următoarele idei legate de îmbunătățirea calității vieții și a activității sportive de masă:

1. Renovarea și intabularea tuturor bazelor sportive aflate în proprietatea autorităților locale;
2. Trecerea în proprietatea autorităților locale a tuturor bazelor sportive deținute de alte instituții ale statului;
3. Construirea de noi baze sportive publice în cartierele sărace ale Capitalei, astfel încât suprafața orașului să fie acoperită uniform, în funcție de densitatea populației din fiecare zonă;
4. Elaborarea unor noi planuri urbanistice care să oblige dezvoltatorii imobiliari să construiască facilități sportive în cadrul noilor ansambluri imobiliare;
5. Accesibilizarea tuturor bazelor sportive astfel încât ele să poată fi folosite de către toți locuitorii orașului, atât pentru persoanele cu diferite dizabilități sau cu un nivel scăzut al veniturilor;
6. Colaborarea cu școlile și cluburile de fotbal din cartiere, cu ONG-urile locale și cu Federația Română de Fotbal pentru dezvoltarea activității sportive atât în direcția sănătății publice, a apropierii și mobilității sociale, dar și a sportului de performanță;
7. Dezvoltarea unor structuri destinate zonelor marginalizate care să se bazeze atât pe specialiști în domeniul sportului, cât și pe psihologi, nutriționiști sau asistenți sociali, care să funcționeze ca instrumente de asistență socială;
8. Finanțarea proiectelor comunitare și a inițiativelor cetățenești dedicate sportului de mase;
9. Implicarea cetățenilor în elaborarea politicilor de dezvoltare a sportului de mase;
10. Transparentizarea procesului de reglementare și de cheltuire a banului public destinat sportului de mase.

Proiectul este finanțat de Ordinul Arhitecților din România.