CeFeRe_știi Bucharest

Uniformitatea parcelării este determinată de materiale de construcții folosite de către Societatea Comunală pentru Locuințe Ieftine-București și de C.F.R. Învelitorile de eternit sau țiglă, gardurile metalice sau de lemn, căsuțele poștale, capacele de canalizare, toate contribuie semnificativ la asigurarea unui ambient unitar. Multe dintre aceste texturi nu au rezistat unui veac de schimbări, însă estetica acestui cartierul a rămas nealterată.

Fotograful Andrei Mărgulescu a surprins frumusețea planului de urbanism și uniformitatea planurilor de parcelare printr-o serie de fotografii care ajută la redarea imaginii de perspectivă. Văzute de sus, parcelările caracterizate prin materiale comune de construcții, străzi perpendiculare și paralele, precum și plantațiile de aliniament contrastează cu țesutul urban din vecinătate.

Vederile distribuite gratuit în cadrul expoziției au subliniat două aspecte, atmosfera trecutului și prezentul. Imaginile trecutului, alese în special din revistele ceferiste contribuie la înțelegerea aspectelor sociale ale vieții ceferiste din urmă cu 100 de ani. Decupajele din Lupta C.F.R., Muncitorul Căilor Ferate și România Muncitoare aduc în prim-plan imagini realiste, departe de recuperările mitice din narațiunile postcomuniste. Imaginile actuale, surprinse de Andrei Mărgulescu subliniază valorile arhitecturale și urbanistice ale parcelărilor, aducând în prim plan detaliul neo-românesc sau ArtDeco de pe cornișe sau uși.

Parcelarea Inginerilor, de pe străzile Pandele Țărușeanu și Constantin Disescu surprinde cel mai bine contrastul dintre intențiile reformatoare ale elitei ceferiste și realizările pentru muncitori. Construită pentru directorii C.F.R. după 1922, parcelarea a fost amplu contestată de sindicaliștii ceferiști datorită gravelor abateri legale. Prin urmare, după 1948, toate casele din parcelare au fost naționalizate. Macheta cu toate casele in parcelare a fost însoțită de o istorie a fiecărei case, fiind dificil de găsit în arhive cine au fost primii proprietari și cum a decurs viața acestora după naționalizare. Subiectul este încă cercetat, rezultatele urmând a fi expuse în expoziția din anul 2021.

Expoziția a avut loc la Muzeul C.F.R., din Calea Griviței. Ulterior acestei expoziții, Muzeul C.F.R. a încheiat un parteneriat cu Facultatea de Istorie, prin care tinerii istorici să poată face practica de vară în acest spațiu, pentru a ajuta la revigorarea bibliotecii Muzeului. În plus, pe 16 februarie 2016, Muzeul C.F.R. și Asociația Română pentru Istorie Socială au organizat un tur ghidat în Atelierele Grivița. Acesta a stat la baza decopertării plăcii comemorative de pe gardurile Atelierelor Grivița, acoperită cu zidărie după 1990.

În 2016, expoziția a fost itinerată la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și la Biblioteca Grivița, unde se găsește în prezent.